Seara tarzie, in care neuronii abia mi se tarasc in incercarea disperata de a mai gandi ceva. Seara potrivita sa ajungi acasa, sa-ti iei omul in brate si sa faci dragoste cu el pana dimineata, pana uiti de tine. Daca-l ai.
Astazi a fost o zi...cu de toate.
Zi frumoasa pentru ca am descoperit cum o imbratisare poate sa faca sa-ti treaca tot. Sa dispara suparari si stres si neliniste si sa zambesti. Si te intrebi cum oameni care pot face asta in fiecare seara, mai pot pastra orice urma de stare negativa in ei cand ating un om. Si te intrebi ce-o fi in capul unora care prefera orice altceva in loc de imbratisari si de mangaieri.
Zi rea pentru ca n-am reusit sa-mi scot ingrijorarea din suflet. Pentru ca un om care-i departe a...disparut si nu stiu sa-l gasesc. Si-as vrea sa ii fie bine. Atat. Si-i greu sa nu stii daca e bine si nici sa nu ai cum sa afli.
Zi buna pentru ca am plecat dupa multe ore obositoare cu senzatia ca e placut sa lucrezi in echipa.
Zi cu optimism pentru ca s-ar putea sa pot ajunge sa fac ce-mi place cel mai mult.
Zi fumoasa pentru ca niciodata copilul din mine nu rateaza vreo ocazie sa se joace. Si bataia cu coceni de porumb e amuzanta...
Zi luminoasa pentru ca iarba miroasea a primavara. Si-un loc de unde nu voiam sa ma ridic avea parfum de "acasa".
Zi minunata pentru ca, cu oameni care au liniste si armonie in ei, e liniste si armonie. Si fiindca exista unele momente dupa care nu mai poti simti decat bucurie. Si-un strop dureros de tristete la gandul pe care-ai vrea sa nu-l rostesti: "oare cum ar fi sa fie asa mereu?".
"Nu exista fericire de care sa iti amintesti fara tristete" (Octavian Paler).
Si totusi, la sfarsitul zilei, cand inchidem ochii catre ziua urmatoare, cate din toate clipele astea conteaza? Poate doar una...sau...fiecare dintre noi are propriul mod de a cantari fericirea.
Zi fericita.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu